Proiect LEN un substrat al administratiei locale si centrale

• 
• 

Detalii

Categorie: Arhiva

Publicat:Luni, 29 Noiembrie 2010

Afişări: 2638

Publicat de LIVIU MARIAN POP

{moscomment}

Guvernul României a modificat standardele de cost pentru învatamantul vocational

• 
• 

Detalii

Categorie: Arhiva

Publicat:Luni, 29 Noiembrie 2010

Afişări: 2608

Guvernul României a aprobat în şedinţa de astăzi, 14 aprilie, hotărârea de modificare şi completare a HG 1.618/2009 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2009. Potrivit acestui document, Executivul a alocat 145,15 milioane lei din bugetul de stat pentru asigurarea fondurilor suplimentare necesare unei bune funcţionări a sistemului de învăţământ. Astfel, din această sumă au fost alocate 65 milionane lei pentru cantinele şi căminele liceelor. Diferenţa de aproximativ 80 milioane lei este destinată finanţării suplimentare a şcolilor de arte şi meserii, a învăţământului vocaţional şi a Programului „Step-by-Step".


Guvernul a decis unele modificări în ceea ce priveşte finanţarea per elev a tinerilor care frecventează liceele vocaţionale, tocmai pentru a asigura o buna funcţionare a acestor unităţi de învăţământ. Aceşti elevi vor beneficia de alocări financiare mai mari decât cele de până acum. O altă modificare constă în stabilirea unei finaţări diferenţiate în funcţie de profilul liceului vocaţional, respectiv artă şi muzică.
De exemplu, înainte de această modificare, învăţământul primar vocaţional beneficia de un standard de cost pe elev de 2.555 lei în mediul urban şi 3.056 lei în mediul rural.

Potrivit noilor reglementări, s-a diferenţiat învăţământul primar vocaţional fără muzică de cel cu profil de muzică, finanţarea realizându-se astfel: învăţământul vocaţional de muzică (urban şi rural) - 4.571 lei şi învăţământul vocaţional (fără muzică) - 2.742 lei (arte plastice şi coregrafie). De asemenea, în cazul învăţământului liceal de muzică, standardul de cost pe elev aproape s-a dublat, de la 3.272 lei/elev la 6.285 lei/elev, atât în mediul urban cât şi în cel rural.


De asemenea, actul normativ introduce standarde de cost şi coeficienţi de diferenţiere ai standardelor de cost pentru elevii înscrişi în Programul „Step-by-Step".

 Standardul de cost pe elev este de 4.057, atât pentru mediul urban urban, cât şi pentru cel rural.


{moscomment}

Titularizarea in Uniunea Europeana

• 
• 

Detalii

Categorie: Arhiva

Publicat:Luni, 29 Noiembrie 2010

Afişări: 2889

Publicat de LIVIU MARIAN POP

{moscomment}

LEN greselile continua

• 
• 

Detalii

Categorie: Arhiva

Publicat:Luni, 29 Noiembrie 2010

Afişări: 2955

La o lectura a primelor articole am constatat pe langa problemele de fond pe care le-am pus in referendum: componenta CA, titularizarea, clasa a IX-a, finantarea per elev in cuantum egal in invatamantul privat si public.

Urmatoarele articole


VARIANTA OFICIALĂ
VARIANTA CORECTATĂ
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi superior, public şi privat şi educaţia permanentă. Legea asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educaţie.
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea si funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar si superior, public si privat, si educaţia permanentă.

- Trebuie neapărat pusă virgulă după termenul ,,privat”, întrucât structura ,,public şi privat” are rol apozitiv între două dintre elementele unui complement direct multiplu prin care se arată ce reglementează prezenta lege: structura ... şi educaţia permanentă.

Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România sunt:
(1) Principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale;
(3) Principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare personală şi social-economică;
(4) Principiul eficientei, pentru obţinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) Principiul descentralizarii, în baza caruia deciziile principale se iau de către actorii implicati direct în proces;
(6) Principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile şi institutiile de învăţământ răspund public de performantele lor;
(7) Principiul respectării identităţii culturale a minoritatilor nationale;
(8) Principiul autonomiei universitare;
(9) Principiul libertăţii academice;
(10) Principiul transparentei;
(11) Principiul independentei de ideologii, religii şi doctrine politice.

Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar si superior din România sunt:
(1) principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) principiul calităţii, în baza căruia procesul de învăţământ/ activităţile din învăţământ se raportează la standarde de referinţă si bune practici internaţionale;
(3) principiul relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare personală si social-economică;
(4) principiul eficienţei, pentru obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) principiul descentralizării, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii
implicaţi direct în proces;
(6) principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile si instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
(7) principiul respectării identităţii culturale a minorităţilor naţionale;
(8) principiul autonomiei universitare;
(9) principiul libertăţii academice;
(10) principiul transparenţei;
(11) principiul independenţei de ideologii, religii si doctrine politice.

- Când urmează o enumerare, după semnul „două puncte” (:) şi, cu atât mai mult, după semnul „punct şi virgulă” (;) se scrie obligatoriu cu iniţială mică („principiul”). În această poziţie, fac excepţie numai substantivele proprii: se scriu cu iniţială mare.
- Având în vedere cele două sensuri principale ale noţiunii de „învăţământ” (1. proces pedagogic/ acţiune de a învăţa ceva; 2. sistem de instituţii în care se desfăşoară procesul pedagogic), structura „activităţile de învăţământ”:
1. este pleonastică, dacă o raportăm la primul sens al noţiunii de învăţământ;
2. conţine folosirea incorectă a prepoziţiei „de”, dacă o raportăm la cel de-al doilea sens.
În locul structurii „activităţile de învăţământ”, ar fi corectă folosirea fie a structurii procesul de învăţământ, fie a structurii activităţile din învăţământ. Dintre cele două variante corecte, aş alege-o pe cea de-a doua.

Art.6 (2) Regimul actelor de studii emise de unităţile şi instituţiile de învăţământ se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 6. (2) Regimul actelor de studii emise de instituţiile de învăţământ se stabileste de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

- Sintagmele ,,unitate de învăţământ” şi ,,instituţie de învăţământ” sunt sinonime: ,,unitate de învăţământ = instituţie care organizează şi în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ” (cf. Dicţionar de pedagogie, coordonator: acad. Ştefan Bârsănescu)

Art.19 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura buna desfăşurare
a învăţământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea.
Art.19 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unitatea administrativ-teritorială în care acestea îşi exercită autoritatea.

- Conform celor mai importante lucrări lexicografice academice:
1. Marele dicţionar de neologisme 2007: „areal” = teritoriu de răspândire a unei specii de plante sau de animale, a unui fenomen natural etc.
2. DEX 1998: „areal” = arie specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale.
Prin urmare, folosirea termenului „areal” este improprie, întrucât elevii, studenţii şi cadrele didactice nu sunt nici plante, nici animale, ci oameni.
În locul structurii ,,în arealul în”, corectă este folosirea uneia dintre structurile: în unitatea administrativ-teritorială în/ pe teritoriul pe/ în zona în etc.

Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului de calificare de nivel EQF 3, Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului EQF de nivel 3,

- Trebuie schimbată topica, întrucât EQF 3 nu este singurul, ci există un EQF care are, din câte mi-aduc aminte, cel puţin 8 niveluri şi trebuie eliminată structura „de calificare”, întrucât Q din EQF nu înseamnă altceva decât „calificare” (folosirea lui creează un pleonasm).
- Trebuie explicat pe scurt, în paranteză, ce înseamnă „EQF 3” (Cadrul European al Calificărilor, document de lucru al Comisiei Europene SEC (2005) 957 din 08.07.2005). Termenul respectiv nu l-am găsit în niciunul dintre dicţionarele româneşti de abrevieri şi sigle. Prin urmare, colegii din unităţile de învăţământ neconectate la Internet se vor uita cruciş la EQF 3.
MECTS şi toate structurile subordonate (până la nivelul instituţiilor de învăţământ) ar fi trebuit să dea publicităţii încă din noiembrie-decembrie 2005 rezultatele dezbaterii EQF.
Nefiind conectat la Internet în 2005, nu ştiu dacă s-au realizat dezbaterea şi publicarea rezultatelor dezbaterii EQF.

Reprezentaţii Biroului de Presă ai M.E.C.T.S. dau dovadă de lipsă de fair-play faţă de partenerii de dialog social!