Forma o gasiti aici

O sa fac o sinteza a problemelor care pot aparea prin aplicarea acestei legi, plecand de la revendicarile FSLI.

Art. 15. – (1) Învăţământul preuniversitar cuprinde învăţământul antepreşcolar, învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal.
(2) Învăţământul obligatoriu este de 12 ani şi cuprinde: grupa mare pregătitoare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi, în alternativă, primii doi ani ai învăţământului liceal sau învăţământul profesional. Obligaţia frecventării lor la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani.

Art. 22 (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0 - 6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0 - 3 ani) şi învăţământul preşcolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare;
b) învăţământul primar, care cuprinde clasele I-IV;
c) învăţământul secundar, care cuprinde:
i. învăţământul secundar inferior sau gimnazial, cu clasele V-IX;
ii). învăţământul secundar superior, care cuprinde:
-învăţământul liceal, cu clasele X-XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;
-învăţământul profesional, care cuprinde anii I-II
d) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între I-III ani.

Art. 27 (1) Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe cu program normal, prelungit şi săptămânal. Grădiniţele pot funcţiona ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi şcolare sau organizaţii cu personalitate juridică.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale cu asistenţa inspectoratelor şcolare asigură condiţiile pentru generalizarea treptată a învăţământului preşcolar, până în anul 2020.
(3) În grupa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
(4) În grupa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor legali sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar.

Art. 56. – (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul profesional şi liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
(3) În cadrul Curriculumului Naţional, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru ale învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial, şi de 70% în cele ale învăţământului profesionalşi liceal.
(4) În cadrul Curriculumului Naţional, disciplinele opţionale au o pondere de 20% în planurile-cadru ale învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial şi de 30% în cele ale învăţământului profesional şi liceal.
Admiterea la liceu si examenul de bacalaureat e putin modificat fata de forma din Camera Deputatilor.

Art. 80. – (1) În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică,
conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii.


Art. 86 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 9 sau 13 membri, astfel:
a) În cazul în care consiliul de administraţie este constituit din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, inclusiv directorul, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului
local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor;
b) În cazul în care consiliul de administraţie este constituit din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, inclusiv directorul, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor;
(3) La şedinţele consiliului de administraţie participă, ca invitaţi permanenţi, reprezentanţii sindicatelor din unitatea de învăţământ şi un reprezentant al elevilor.
(4) După constituirea consiliului de administraţie, membrii acestuia aleg un preşedinte de şedinţă din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. Preşedintele de şedinţă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă.

(8) Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere, acordarea gradaţiei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.

(9) Deciziile privind personalul, bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administraţie.

Art. 95 (1) Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale.
(2) Finanţarea de bază asigură:
a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
b) cheltuielile cu formarea continuă şi evaluarea personalului;
c) cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor;
d) cheltuielile cu manualele şcolare.
e) cheltuieli materiale şi servicii;
f) cheltuielile cu întreţinerea curentă;
(3) Finaţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre de Guvern.

(7) Achiziţionarea de manuale şcolare se face de către unităţile de învăţământ.
(8) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ca finanţare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 96 (1) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital,cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ.
(2) Finanţarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
a) investiţii, reparaţii capitale, consolidări, dotări;
b) subvenţii pentru internate şi cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;
d) cheltuieli cu bursele elevilor;
e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 74 alin. (1);
f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;
g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h) cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi;
i) gestionarea situaţiilor de urgenţă;
j) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
k) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extracurriculare organizate în cadrul sistemului de învăţământ.
(3) Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către consiliile judeţene, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Art. 96 Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de performanţă încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.

Art 104 (4) Consiliul judeţean/consiliile locale ale sectoarelor şi Consiliul
General al Municipiului Bucureşti alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, prin finanţarea complementară.
(5) Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti.