Autentificare

Avem 42 vizitatori și niciun membru online

Arhiva FSLI 2007-2012

ORDIN PENTRU MODIFICAREA METODOLOGIEI

 




O R D I N

pentru modificarea şi completarea Metodologiei cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului, educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5560/2011


În baza prevederilor art. 252, 253, 254, 255, 262, 263 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare,

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

emite prezentul ordin:


Art. I Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5560/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 bis din 27 octombrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. Alineatul (2) al articolului 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte modalităţi de ocupare şi condiţii specifice de ocupare a posturilor didactice/catedrelor/orelor vacante/rezervate, conform art. 254 alin (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unităţile de învăţământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate, astfel încât să fie asigurat numărul necesar de posturi didactice/catedre vacante corespunzătoare pentru soluţionarea restrângerilor de activitate.

  1. Alineatul (1) al articolului 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Cadrele didactice titulare care se încadrează în prevederile art. 255 alin. (1)-(6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare în perioada soluţionării restrângerilor de activitate, nu intră în restrângere de activitate decât la solicitarea sau cu acordul persoanelor în cauză.”










  1. Alineatul (4) al articolului 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Dacă restrângerea de activitate vizează două sau mai multe persoane de aceeaşi specialitate la nivelul unei unităţi de învăţământ, nefiind soluţionată prin aplicarea prevederilor alin. (1)-(3), desemnarea cadrului didactic titular aflat în restrângere de activitate se poate face prin organizarea unui concurs sau prin evaluare obiectivă conform criteriilor din anexa nr. 2, parte integrantă din prezenta Metodologie. În unităţile de învăţământ în care se înregistrează restrângeri de activitate la catedrele de „Informatică”, de „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor” sau de „Tehnologii asistate de calculator”, iar cadrele didactice titulare pe aceste catedre îndeplinesc condiţiile de ocupare atât a catedrelor de „Tehnologii asistate de calculator”, de „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, cât şi de „Informatică”, pentru stabilirea cadrelor didactice care intră în restrângere de activitate, evaluarea prin concurs sau punctaj, conform criteriilor din anexa nr. 2 la Metodologie, se realizează global la nivelul tuturor catedrelor de „Informatică”, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor” şi „Tehnologii asistate de calculator”, după aplicarea prevederilor alin. (1)-(2)”.

  1. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 62 Cadrele didactice netitulare calificate încadrate în învăţământul preuniversitar prin suplinire, în anul şcolar 2011-2012, care au participat la concursul naţional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, care au obţinut cel puţin nota 7 (şapte) şi au ocupat un post didactic/o catedră devin titulare ale unităţii de învăţământ respective, în condiţiile în care postul didactic/catedra nu a fost ocupată în etapa de soluţionarea a restrângerilor de activitate, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale:

  1. se certifică viabilitatea postului/catedrei;

  2. consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ respective este de acord.”

  1. După articolul 165 se introduce un nou articol 1651 cu următorul cuprins:

Art. 1651 (1) Cadrele didactice titulare ale sistemului naţional de învăţământ care participă la etapele de mobilitate a personalului didactic: întregirea normei didactice de predare-învăţare-evaluare pentru personalul didactic titular al sistemului naţional de învăţământ în două sau mai multe unităţi de învăţământ ori pe două sau mai multe specializări, transferarea personalului didactic titular al sistemului








naţional de învăţământ disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare ori desfiinţarea unor unităţi de învăţământ, repartizare pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate, completarea normei didactice, la nivelul inspectoratului şcolar, pentru personalul didactic titular căruia nu i se poate constitui catedra la nivelul unităţii de învăţământ ori în unităţi de învăţământ din aceeaşi localitate sau la nivelul consorţiului şcolar, încadrare prin plata cu ora sau detaşare, conform prezentei Metodologii îşi păstrează statutul de cadre didactice ale sistemului naţional de învăţământ, în conformitate cu prevederile art. 252 alin. (1)-(2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cadrele didactice titularizate în baza art. 253 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare sunt cadre didactice titulare la nivelul unităţilor de învăţământ.

(3) Cadrele didactice care au dobândit definitivarea în învăţământ şi care ocupă, prin concurs organizat în baza prezentei Metodologii, posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, devin cadre titulare la nivelul unităţilor de învăţământ, indiferent de statutul lor anterior.

  1. După punctul 1) al punctului IV din Anexa nr. 2 la Metodologie se adaugă punctul 11) cu următorul cuprins

11) Pentru învăţători/institutori din învăţământul primar/profesori pentru învăţământul primar se punctează activitatea metodică şi ştiinţifică desfăşurată pe parcursul a 2 ani şcolari din ultimii 5 ani şcolari încheiaţi, la alegerea cadrului didactic.”

Art. II Direcția Generală Management, Resurse Umane și Rețea Școlară din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, inspectoratele școlare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III Prezentul Ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


M I N I S T R U


DANIEL PETRU FUNERIU


Nr.___________data:__________2012

PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR - PIERDEREA GRADATIEI

 

28.10.2011

Personalul didactic auxiliar nu va mai beneficia de gradația de merit


Personalul didactic auxiliar din învățământ nu va mai beneficia începând cu anul 2012 de gradația de merit, potrivit metodologiei care reglementează acordarea acestui drept.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ condamnă decizia Ministerul Educației Cercetării, Tineretului și Sportului de a îngrădi un drept al angajaților din învățământ, doar pentru a face economie la bugetul Statului.
În total, la nivelul unităților de învățământ din întreaga țară, vor fi afectați aproximativ 17.000 de angajați, reprezentând personalul didactic auxiliar, respectiv: bibliotecari, laboranți, informaticieni, secretari etc.
Gradația de merit reprezintă 25% din salariul de bază.
Federația noastră a făcut deja demersuri către Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților, pentru modificarea actului normativ, prin care personalul didactic auxiliar nu mai beneficiază de gradația de merit.   “Considerăm că este o discriminare și o lipsă de recunoaștere a importanței pe care o are personalul didactic auxiliar într-o unitate de învățământ. Gradația de merit se acorda pentru activitatea deosebită, iar efortul bugetar nu era atât de mare, însă pentru colegii noștri sumele primite în plus înseamnă foarte mult. Din păcate, Ministerul Educației continuă să își bată joc de angajații din învățământ”, a declarat Simion Hancescu, președintele FSLI.

Vom ilustra mai jos, cu câteva exemple

Bibliotecar

Salariu de bază – 940 lei
Salariu de bază cu gradație de merit – 1175 lei

Informatician, grad I A

Salariu de bază – 992 lei
Salariu de bază cu gradație de merit – 1240 lei

Laborant

Salariu de bază – 899 lei
Salariu de bază cu gradație de merit – 1123 lei

Secretar

Salariu de bază- 964 lei
Salariu de bază cu gradație de merit – 1205 lei
 Detalii www.fsli.ro

SCRISOARE DESCHISA

 

FEDERAŢIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

FEDERATION DES SYNDICATS LIBRES DE L’ENSEIGNEMENT

FREE TRADE UNION FEDERATION IN EDUCATION

R O M Â N I A

BUCUREŞTI, Bd. Regina Elisabeta, nr. 32, sect. 5, cod 050012

Tel. 4021 315 16 95, 315 78 70, Fax. 4021 312 58 37

www.fsli.ro fsli@fsli.ro



SCRISOARE DESCHISA


Domnului/Doamnei………


5 octombrie, Ziua Internațională a Educației, o zi în care toți factorii implicați în desfășurarea procesului de instrucție și educație, cei care au responsabilități și putere decizională, ar trebui să identifice noi modalități de îmbunătățire a actului educațional, de asigurare a condițiilor minime și obligatorii pentru ca unitățile școlare din România să ajungă la standarde europene, dar și pentru atragerea și menținerea în sistem a personalului performant.

Fiecare ministru al educației a dorit să-și impună propria viziune privind reformarea învățământului, însă niciunul nu a obținut alocări bugetare care să permită implementarea reformelor avute în vedere.

Din nefericire, la fel ca în ultimii 20 de ani, școala românească se confruntă cu lipsuri majore. Noua lege a educației nu a reușit să înlăture sau să amelioreze carențele sistemului de învățământ, dimpotrivă, a bulversat sistemul și a amplificat nemulțumirea salariaților, a părinților și elevilor, datorită inexistenței actelor administrative subsecvente Legii Educației Naționale.

Totodată, procentul din PIB alocat învățământului în ultimii ani a fost total insuficient pentru desfășurarea în condiții normale a procesului instructiv - educativ și a avut efecte negative asupra sistemului educațional. S-a ajuns în situația inacceptabilă în care, din lipsă de fonduri, au fost blocate posturile vacante, ceea ce îngreunează activitatea în unitățile de învățământ. Mai mult, salariile personalului din învățământ, care oricum erau printre cele mai mici din sectorul public, au fost drastic diminuate, astfel încât mii de cadre didactice calificate părăsesc sistemul, în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat. De asemenea, din lipsă de fonduri au fost abandonate sute de proiecte de investiții în infrastructura școlară, multe dintre acestea aproape de finalizare.

Un alt fenomen îngrijorător este abandonul școlar, care se manifestă atât în mediul rural, cât și în cel urban, a cărui cauză principală este sărăcia din cauza căreia multe familii nu pot suporta costurile școlarizării. O altă cauză a acestui fenomen o reprezintă lipsa unei oferte educaționale care să fie în concordanță cu cerințele pieței muncii.

În ultimii ani, obiectivul major al actualei guvernări - de politizare a tuturor structurilor statului - s-a manifestat și în învățământ, unde unicul criteriu de promovare în funcții de conducere a fost cel al apartenenței politice.

Lipsa totală de considerație a Guvernului BOC față de partenerii de dialog social s-a manifestat și în relația dintre conducerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și federațiile sindicale reprezentative din învățământ, prin mimarea sistematică a dialogului social.


Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, în numele celor peste 186.000 de membri, solicită Guvernului României, Parlamentului și tuturor factorilor decizionali să trateze sistemul de educație cu seriozitate și responsabilitate.

Este necesară alocarea unui procent de minim 6% din PIB, pentru finanțarea învățământului, așa cum prevede Legea Educației Naționale, pentru că reformarea învățământului nu se poate face fără resurse financiare.

Alocarea a 6% din PIB va permite finalizarea proiectelor de investiții aflate în derulare, dar și o salarizare decentă a personalului din sistem, care să țină seama de importanța socială a muncii acestora. Din punct de vedere salarial, în ultimii ani, personalul din învățământ a fost dezavantajat în raport cu alte categorii de bugetari. Executivul trebuie să găsească soluții pentru plata, în regim de urgență a diferențelor de drepturi salariale obținute de angajații din educație prin hotărâri judecătorești definitive.

Un învățământ performant nu se poate face fără a asigura numărul minim de personal necesar pentru desfășurarea în bune condiții a activității unităților de învățământ preuniversitar, astfel încât se impune adoptarea de urgență a unui act normativ care să permită deblocarea posturilor vacante și ocuparea acestora.

Solicităm elaborarea, în regim de urgență, de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a unor programe școlare care să țină cont de noile realități de pe piața forței de muncă.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ cere Primului – Ministru, domnul Emil BOC să emită hotărârea de guvern privind sectoarele de activitate la nivelul cărora se negociază contractele colective de muncă, pentru a putea începe negocierea unui nou contract colectiv de muncă la nivelul sectorului învățământ.


Întreaga clasă politică trebuie să conștientizeze că ignorarea în continuare a acestui domeniu strategic – învățământul - va avea consecințe dezastruoase pe termen lung asupra evoluției societății românești în ansamblul ei.



PREȘEDINTE,



………………………………………………………………………..




Teste de evaluare care nu respecta programa

Tipăreşte această pagină Tipăreşte această pagină Trimite această pagină prin Email Trimite această pagină prin Email

Liviu Pop, FSLI: Testele de Evaluare Inițială nu respectă programa de la Bacalaureat – VIDEO

Sindicaliștii din învățământ atrag atenția asupra inutilității testelor de Evaluare Inițială, care, în cazul unor materii, nici măcar nu cuprind programa de la Bacalaureat și care nu pot oferi o imagine de ansamblu asupra pregătirii elevilor, deoarece nu sunt corectate după o grilă comună la nivel național. Iar în ceea ce privește reforma învățământului, Guvernul nu a alocat fonduri nici pentru implementrarea propriei legi, nici pentru angajarea de personal, nici pentru baza materială și nici, poate cel mai important aspect, pentru reforma curiculară, a dezvăluit pentru dcnews.ro Liviu Pop, secretarul general al Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

rezultate-examen

La jumătatea lunii octombrie, profesorul Adrian-Dan Enache făcea public un material prin care atrăgea atenția asupra deciziilor „cel puţin discutabile“ ale MECTS referitoare la evaluarea iniţială, foaia de parcurs şi alte activităţi care cumulate duc timpul de lucru săptămânal al unui profesor la un număr de ore ce depăşeşte cu mult norma de 40 de ore pe săptămână prevăzută în Legea Educaţiei Naţionale. ”Ceea ce a semnalat profesorul Enache reprezintă un efect. Cauza este incompetența ministerului Educației, care nefiind capabil să vină cu măsuri corecte și concrete de reformă, a venit cu această supraîncărcare a corpului profesoral, cu o înregimentare în anumite standarde, fapt ce duce la o supraaglomerare a timpului de muncă nu numai pentru profesori, ci și pentru personalul auxiliar”, ne-a declarat secretarul general al FSLI, Liviu Pop. Reprezentanții FSLI au preluat protestul profesorului Enache și l-au înaintat oficial Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților, ”singurul organism care poate să îl tragă de mânecă pe ministrul Educației”.

Testare Inițială din clasa a 11-a și a 12-a, examen de Bacalaureat din clasa a 9-a și a 10-a

Potrivit secretarului general al FSLI, una dintre cele mai grave probleme referitoare la testele de Evaluare Inițială este reprezentată de faptul că, la unele materii, modelele de teste gândite de Ministerul Educației se află în afara programei.

”Problema cea mai gravă, din punctul nostru de vedere, este că toate aceste teste sunt verificate de un Serviciu Național de Evaluare, pentru că noi am fost obligați să transmitem acestui serviciu, iar acest serviciu nu a fost capabil să scoată niște modele de teste standard corecte. Le-a scos greșit, în afara programului la unele discipline. De aceea, considerăm că demersul domnului profesr trebuie susținut mult mai bine și mult mai puternic de întreg corpul profesoral și inclusiv de părinți și de elevi”, a declarat Liviu Pop. „Să luăm examenul de Bacalaureat. Elevii de clasa a 12-a de acuma au dat anumite teste inițiale din disciplina de clasa a 11-a, care în multe situații nu folosește la examenul de Bacalaureat. Deci nu are nicio relevanță. De exemplu, dă testare la bilogie, în clasa a 12-a, din biologia de clasa a 11-a. La finalul semestrului 1, îl evaluez din biologia de clasa a 12-a. Poate să aibă media 10 la biologie, dar el dă bacalaureatul din materia clasei a 9-a și a 10-a”, a exemplificat Liviu Pop.

Mai mult, aceste teste nici nu pot oferi o imagine de ansamblu asupra pregătirii elevilor dintr-o anumită generație, deoarece testele nu sunt standardizate la nivel național și fiecare profesor este nevoit să corecteze după propriul barem. ”În cazul acesta, degeaba îl chem eu pe părinte la școală și îi spun că fiul său are nota 7 la matematică. Are un șapte, dar nu știe după ce grilă, că între 1 și 10 la nivel național, șaptele de la o școală poate fi diferit de șaptele de la altă școală. Iar părinții ar trebui să conștientizeze acest aspect”, a explicat Liviu Pop.

Pe lângă faptul că sunt inutile pentru elevi, aceste teste sunt de natură să supraîncarce timpul de lucru al profesorilor de la 40 de ore pe săptămână, atât cât prevede legea, până la 120-130 de ore în unele cazuri, după cum a declarat secretarul general al FSLI.

Testele de evaluare inițială au fost sabotate, parcă, exact de cei care le-au introdus în legislație, adică reprezentanții Ministerului Educației. Astfel, caracterul neobligatoriu al testării inițiale îi determină pe elevi să nu ia în serios aceste examene. ”Nefiind trecute în catalog, elevul poate să spună că nu scrie nimic. Acest calificativ nu îl interesează pe elev. Sunt două elemente suficiente ca să dovedim că Ministerul Educației ne dă teste și ne îngreunează timpul de lucru, ne face și ne pune să vedem care este ritmicitatea, să ne numărăm notele, să le împărțim la numărul de elevi...Aceste chestiuni nu fac altceva decât să ne transforme din oameni de catedră în bicocrați”, ne-a declarat Liviu Pop.

Cele mai mici salarii

Cele mai drastice reduceri salariale in ultimul an au fost in INVATAMANT


Salariaţii din învăţământ, cei mai săraci angajaţi din România

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică indică o scădere a salariilor din învăţământ cu 28,49% în luna martie 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. 
Prin urmare, un profesor debutant are un salariu net de 660 lei, un profesor cu grad didactic II şi o vechime de 10 ani are un salariu de 805 lei, iar un profesor cu grad didactic I şi 25 de ani vechime are un salariu de 1.100 lei.
Aplicarea Legii de salarizare în 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar loveşte până şi în mamele din învăţământ. Cadrului didactic cu o vechime de 9 ani, care intră în concediu pentru creşterea copilului, nu i se mai consideră vechime efectivă în învăţământ, aşa cum prevedea vechea legislaţie, perioada din timpul concediului de maternitate. Consecinţa este aceea că nu mai poate beneficia de sporul de stabilitate, de 15%, pe care ar fi trebuit să îl primească la o vechime efectivă de 10 ani.  Până acum şi concediul de maternitate era considerat  vechime efectivă în învăţământ, care îi permitea acordarea acestui spor.  

“Guvernul României a reuşit, prin toate măsurile aplicate în ultimii ani, să transforme angajaţii din învăţământ în cerşetori. Este inadmisibil ca un cadru didactic să fie cel mai prost plătit angajat din ţară, în condiţiile în care responsabilităţile pe care le are sunt extreme de mari. Vă întrebăm, domnilor guvernanţi, cum poate un profesor să mai impună respect în faţa elevilor şi a societăţii, dacă nu are cu ce se hrăni, nu are bani de cărţi sau de haine şi nu îşi poate achita cheltuielile lunare de întreţinere? Nivelul salariilor arată, încă o dată, dispreţul guvernanţilor faţă de salariaţii din sistemul de învăţământ”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu. 
Detalii www.fsli.ro